ALBUME FOTO
TRASEE
INFO VÂRF
INFO MUNŢI
Parâng 2008
52 fotografii
Munţii Parâng 2008 - Vârful Gemănarea
Vârful Gemănarea
Mittenwald 2013
În Germania zona montană reprezintă un procent mic din suprafața țării (comparativ cu România), acesta fiind probabil un motiv în plus pentru care traseele sunt bine sau chiar foarte bine amenajate. Sigur că uneori,...
vezi text complet
Munţii Retezat
vârful Păpuşa Munţii Retezat - vârful Păpuşa
Munţii Podu Calului
Situaţi în zona de Curbură, la Est de munţii Siriu şi la Vest de munţii Penteleu. Altitudinea maximă trece de 1400...
vezi detalii
un articol

Destinaţii - partea a-V-a

Munţii Călimani - se "bucură" şi ei de un oarecare anonimat, poate din cauză că din lipsă de cabane şi refugii, pentru excursii mai lungi de o zi e necesar cortul. Gradul de dificultate al traseelor este uşor-mediu . Configuraţia generală a crestei, şi aici mă refer doar la zona mai frecventată cu vârfurile cele mai înalte, are forma unei potcoave cu vârful cel mai înalt în centru, culmile fiind largi şi blânde ce ne aduce cumva aminte de Iezer-Păpuşa.
Accesul se face relativ uşor din Vatra Dornei cu autobuzul sau maşina până la Gura Haitii. De aici se poate urca fie pe culmea estică fie pe cea vestică. O altă variantă ar fi aceea de a continua pe drumul betonat ce duce la fosta exploatare/colonie de sub vârful Retitiş. Mai nou, drumul este blocat pentru maşini undeva la jumătatea distantei , şi va fi necesar să parcurgem restul de drum, aproximativ 7 km, pe jos. Accesul se poate face şi prin partea sudică dinspre Topliţa.
Aşa cum spuneam, la capitolul cabane şi refugii, munţii Călimani stau foarte prost. Există totuşi pe vârful Retitiş, o cabană meteo care oferă şi cazare dar nu am suficiente informaţii pentru a sfătui pe cineva să se bazeze pe ea pentru o eventuală cazare. Locuri de campare se găsesc peste tot, nefiind restricţii, dar trebuie avut în vedere că în creastă nu vom găsi apă.
Revenind cu discuţia la fosta exploatare minieră, trebuie spus că aici s-a extras sulf în exploatare deschisă (la suprafaţă), o bună parte din vârful Negoiu Românesc fiind mutilat. Pe lângă acesta, halde imense de steril au schimbat "geografia" locului. Tot aici se găsea şi o colonie pentru muncitorii de la exploatare. De curând a început ecologizarea zonei, dar în ritmul care se muncea în anul 2009, această operaţiune va dura ...
Munţii Ciucaş - fac parte din categoria munţilor care, dacă nu impresionează prin înălţime, atunci o fac sigur prin frumuseţe (vezi Piatra Craiului, Ceahlău). Gradul de dificultate se încadrează la categoria uşor-mediu. Configuraţia generală a crestei este aproape liniară fără diferenţe de nivel semnificative. Din multe puncte de vedere, acest munte ne aduce aminte de Ceahlău, doar că e ceva mai "împrăştiat".
Accesul se poate face atât din staţiunea Cheia dar şi din pasul Bratocea. Un punct important de acces este de la cabana Muntele Roşu, ce beneficiază de avantajul amplasării in zona mediană a muntelui dar şi posibilităţii de a ajunge cu maşina până aici. În afară de această cabană din păcate nu mai există alta, cabana Ciucaş aflată în creastă a "dispărut" ca multe altele din România, prin reţeta "sigură" părăsită/distrusă/arsă.
Camparea se face în special la cabana Muntele Roşu, unde există şi posibilitatea cazării în căsuţe. Camparea în creastă e mai puţin practicată din lipsă de apă dar şi datorită faptului că aceasta e destul de mică şi poate fi parcursă în excursii în circuit de o zi cu puţin echipament. Ca şi în Ceahlău, şi aici există multe stânci cu forme ciudate şi care au fost "botezate" pe măsură. Este un munte recomandat mai ales începătorilor pentru "încălzire", dar şi celor amatori de fotografii.